Cel mai potrivit candidat pentru preşedinţie


Totul a pornit de aici. Regele Cioabă vede în viitor posibilitatea ca România să aibă un preşedinte ţigan. Chiar dă ca exemplu Statele Unite!

Nu prea merge, dom’ Cioabă! Cultura americană este diferită de  a noastră. Negrii americani care au ajuns în fruntea ierarhiei pe la ei chiar au învăţat ceva carte iar evoluţia acestei categorii s-a petrecut în mulţi ani…

Pe de altă parte, săptămâna aceasta am putut vedea pe la posturile de televiziune lecţia primită de un mic ţigănuş după ce a fost prins în timp ce încerca să fure o bicicletă. Proprietarul l-a închis într-un beci şi l-a speriat groaznic.

Contrar majorităţii părerilor, cred că metoda ar fi putut da rezultate. Da, sunt adeptul metodelor paradoxale bazate pe programarea neuro-lingvistică! Frica poate ajuta evoluţia unui individ. Dacă nu apărea ca ştire, aş fi considerat că sunt şanse destul de mari ca puştiul să nu mai încerce niciodată în viaţa lui să fure. Dar nu a fost să fie. Mai mult decât atât, aflăm că imediat s-au autosesizat cei de la protecţia copilului şi poliţia. Bineînţeles, după eveniment. Nu s-a găsit nimeni să-i întrebe pe primii dacă au sau nu dosar pentru familiile rrome iar pe poliţişti de ce nu patrulau şi nu l-au împiedicat chiar ei pe ţigănuş să fure.

De ce îl vedeam pe cel mic ca fiind cel mai potrivit candidat la preşedinţie? Pentru că deşi în prezent un om politic are nevoie de pregătire teoretică cel puţin în domeniile social, politic, economic şi tehnic sunt imperios necesare nişte experienţe de viaţă care să-i dea o direcţie corectă în ceea ce priveşte conducerea. Deoarece mediul în care trăim nu este unul ideal şi de cele mai multe ori nu avem timpul necesar, terapiile sau dezvoltarea bazate numai pe orientarea pozitivă ar putea fi doar simple încercări eşuate. Mai mult chiar, ar putea apărea efectul invers. Şi ce facem? Păi…  apelăm la frică…

Un bun exemplu este dat de Anton Pann într-una din fabulele lui despre învăţătură, în care un înţelept al cetăţii îl pune pe micul prinţ ce i se dăduse în îngrijire să facă ordine după un chef, îl târăşte după el prin tot oraşul şi, după ce acesta îl pârăşte la rege, îl ţine încuiat o zi întreagă în casă. Ciudate metode, ar putea zice lumea. Da, numai că aflăm că este normal ca un viitor rege să aprecieze curăţenia. Tot el trebuie să vadă cu proprii săi ochi cum trăiesc cei pe care urmează să îi conducă. Dar foarte important, ţinând seama că va judeca, va trebui să ştie ce înseamnă măcar o zi petrecută la închisoare! Experienţe neplăcute, dar foarte necesare pentru un conducător. Din acelaşi motiv prinţii Regatului Unit ajung în Afganistan sau participă la operaţii reale militare. Apropos, cei care vor regalitate la noi au idee cu ce se ocupă potenţialii candidaţi la tron? Da, este diferenţa cam mare!!! Şi nici Adrian Năstase nu este un bun exemplu, deoarece a făcut mai mult decât o zi de închisoare şi toate pe bune!

Nu întotdeauna o experienţă rea este şi fatală, cu atât mai mult cu cât cel care o aplică are ca scop binele celui care se crede la un moment dat nefericit.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: