Când vom vorbi serios despre dezastre?


dez

Acum câteva zile au murit în judeţul Galaţi 9 oameni din cauza inundaţiilor. Ştirea a fost comentată de aceeaşi oameni care se pricep la toate, bineînţeles fără nicio soluţie. La fel ca în dăţile trecute se caută vinovaţi, se fac apeluri pentru ajutoare şi cam gata. Deja parcă ne putem pune pe aşteptat dezastrul care va veni la anul.

Voi începe prin a cita articolul 22, paragraful 1 din Constituţie: „Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”. Atunci de ce mor oameni? De ce nu putem privi serios riscurile la care suntem expuşi pentru a lua din timp macar cele mai elementare măsuri?

Ce este un dezastru? Sunt multe definiţii dar una scurtă ar fi aceea că este un eveniment în care toate resursele disponibile sunt depăşite, copleşite de situaţie. Poate pare un pic ciudată, dar am luat în considerare tot ceea ce inseamnă resurse: oameni, tehnciă, materiale, cunoştinţe, timp, etc. Orice abordare a unui asemenea eveniment are cam 4 faze: diminuare potenţial dezastru (înainte de producere, în zonele cu risc), răspuns (imediat ce s-a produs), refacere (perioada la finalul căreia lucrurile revin la normal) şi, din nou, diminuarea – în noi condiţii de data asta, a unui viitor potenţial dezastru.

Fără a avea pretenţia că localizarea este foarte exactă pe hartă, am marcat principalele riscuri la care este expusă Romania.

riscuri ROM

Bineînţeles că principalul risc apare de la un cutremur din zona Vrancei, care va avea efecte pe axa Bucureşti-Iaşi. Urmează inundaţiile din judeţele Galaţi, Bacău, Dolj, Olt şi Teleorman. Am mai marcat risul de girpă aviară/porcină din centrul ţării şi Dobrogea. În Transilvania am avut în vedere posibilele contaminări ale râurilor cu reziduuri toxice de la exploatările miniere. În ceea ce priveşte instalaţiile nucleare le-am avut în vedere doar pe cele din Cernavodă şi Kozlodui dar nu trebuie uitate cele deja existente în Europa şi Rusia. În final nu ar trebui să uităm de riscul unui atentat terorist, cel mai probabil în Bucureşti. Sigur, toate acestea se pot şi combina.

Urmează planificarea răspunsului la dezastru. Subliniez faptul că am în vedere planificarea pe care poate (şi ar trebui să o facă) fiecare dintre noi. Oricât de bine s-ar mobiliza autorităţile, oricâte ajutoare ar primi nimeni nu vă poate garanta că voi veţi fi o prioritate. În cazul în care vreţi să faceţi ceva mai mult decât nimic pentru voi şi familia voastră, aceştia sunt paşii:

  1. Stabilirea numărului membrilor familiei, inclusiv al animalelor ale căror vieţi trebuie salvate în caz de dezastru, avându-se în vedere necesităţile şi rezistenţa la efort fizic şi stres a fiecăruia.
  2. Analiza riscurilor de dezastre din zona în care trăiţi. În funcţie de fiecare dintre ele va trebui să alegeţi modul în care veţi acţiona. Puteţi pleca sau trebuie să rămâneţi? De regulă, casa fiecăruia dintre noi este locul cel mai sigur. Din acest motiv trebuie acordată o mare atenţie amenajării locuinţei pentru a putea rezista în ea o perioadă de aproximativ o săptămână fără a ieşi. Am în vedere aici cazurle de atac terorist – în care putem presupune că ţinta va fi o instituţie publică şi nu un bloc, cazurile de contaminare a apelor şi în unele cazuri chiar în timpul înundaţiilor sau înzăpezirilor. În caz de cutremur, dacă locuinţa este afectată şi este nesigură va trebui să plecăm. Trebuie să avem stabilită o destinaţie precum şi cel puţin două variante de drum pentru a ajunge la ea. Destinaţia poate fi casa unor rude – cu care deja putem să discutăm acest aspect, sau o facilitate pusă la dispoziţie de autorităţi şi pe care o aflăm în momentul dezastrului. Pentru limitarea efectelor unui cutremur poate ar fi bine să ştiţi de posibilităţile de avertizare care există în prezent la noi.
  3. Pregătirea materialelor în caz de dezastru. Este ideal ca fiecare membru al familiei să aibă propriul său sac de dezastru iar la fiecare locaţie avută în vedere pentru şedere pe timpul dezastrului o rezervă de familie Rezerva de familie va trebui să conţină: hrană pentru fiecare membru al familie pentru 10 zile, ciocolată şi plicuri de hrană instant. Când vorbesc de hrană am în vedere MRE-urile, care se pot lua de aici. Prefer varianta asta deoarece ocupă puţin spaţiu şi un pachet asigură necesarul unei persoane pentru o zi. Dacă mai sunt animale, este de la sine de înţeles că aceleaşi calcule se fac şi pentru ele. Urmează rezerva de apă, la care calcului se va face cu 3 litri de apă pe zi de persoană, având în vedere şi faptul că apa poate fi oprită sau contaminată şi avem nevoie atât pentru băut cât şi pentru curăţenie sau igienă. În continuare vom avea grijă să asigurăm medicamentele necesare, ustensile şi substanţe de igienă personală, hârtie igienică. Nu vom uita lumânări, lanternă, radio cu baterii (inclusiv de rezervă). Sacii de dezastru pentru fiecare vor conţine cam acelaşi lucruri, dar pentru o persoană, pentru 1 zi (se presupune că în acest timp ajunge la locaţia secundară, de rezervă, unde deja are materialele pregătite). Nu trebuie uitate documentele importante ale familiei – acte de identitate, acte de proprietate, bani cash (în funcţie de posibilităţi şi destinaţie). Important: la placare închideţi toate utilităţile.
  4. Planuri de contingenţă. Vorbim aici de variante de a pleca din zona afectată. Este foarte important să aveţi în vedere puncte de întâlnire chiar în afara locuinţei în funcţie de locul în care lucrează sau se află fiecare membru al familiei, în cazul în care evenimentul are loc în timpul zilei.
  5. Planuri de transport. Evident, acestea se fac pe variante de drumuri şi în funcţie de resursele avute la dispoziţie.
  6. Planul de comunicaţii. Acesta va avea în vedere comunicarea cu membri familiei şi cea cu autorităţile. Dacă pot fi folosite telefoanele mobile şi reţelele de internet este ok. Chiar şi în acastă situaţie este indicat să avem un telefon de rezervă, încărcat şi să folosim pentru comunicare  doar mesajele text. Dacă reţelele de telefonie mobilă sunt căzute se poate folosi o linie de telefonie fixă proprie sau de la instituţiile publice. De aici rezultă necesiatea existenţei unei liste cu numerele de telefon necesare. Radioul cu baterii este util pentru a asculta mesajele autorităţilor.
  7. Pregătire pentru plan. Un plan nu este de ajuns, mai trebuie şi exersat. Lunar ar fi indicat ca fiecare să-şi verifice materialele şi familia să discute despre modul în care pot să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au propus.

Deşi este simplu sunt convins că foarte puţini se vor apuca măcar să încerce să ia problema pe cont propriu. Asta se datorează dimensiunilor culturale care ne caracterizează, despre care tot am scris. Aşteptăm de la autorităţi totul, parcă uitând că şi ei sunt ca noi. Nu mi-a venit să cred când l-am auzit pe şeful ISU Galaţi declarând la TV că îi are prezent tot efectivul, mai puţin cei din concediu. Păi în caz de dezastru mai stăm în concediu? Tot aşa cum printre alimentele primite s-a aflat şi uleiul. Păi la ce să gătească dacă totul în casă pluteşte ?! …

Ceea ce am vrut să subliniez este că nu avem scuze să fim luaţi pe nepregătite. Nu avem scuze noi, ca indivizi, nu au scuze autorităţile locale, nu au scuze autorităţile centrale. Niciunul dintre noi nu are scuze, pentru că delăsarea şi lenea nu pot fi acceptate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: