O altă faţă a alegerilor noastre: vaccinarea


Vaccine_KTSMsursa foto

Zilele acestea se poartă discuții pro şi contra vaccinării. Aveţi aici şi aici două exemple, care o au ca protagonistă pe Olivia Steer.

Aş începe prin a spune că toate părţile implicate au dreptate. Suntem în situaţia paradoxală descrisă de Condorcet, în care ne învârtim într-un cerc din care nu mai putem ieşi. În astfel de situaţii este necesară intervenţia din exteriorul sistemului actorilor, în cazul nostru lideri de opinie media şi medici.

De ce o înţeleg pe Olivia Steer? Pentru că odată cu dispariţia surorii sale din cauza cancerului a făcut o schimbare radicală în propria sa viaţă şi a familiei sale. Că a făcut-o instinctiv sau că a fost îndrumată, nu contează. A fost cea mai bună alegere pe care o putea face şi, se pare că funcţionează. Mai mult decât atât, familia îi este alături aşa că nimeni nu are dreptul să critice alegerea făcută. În acelaţi timp, Olivia ar putea să meargă – dacă nu a făcut-o deja – la un specialist care, pe baza genogramei să-i ofere consiliere privind riscul de cancer la care este expusă şi, cel mai important, ce oţiuni are în faţă. Exemplul Angelinei Jolie, despre care am scris aici, este cel mai bun. În final, ţinând seama de faptul că boala canceroasă are la bază un eveniment de stres negativ – care a apărut cam cu 18 lui înainte de depistare, terapia poate fi susţinută şi de psihologi. Am oferit aici un audiomedicament în acest sens.

De ce au dreptate medicii? Pentru că vaccinarea este o soluţie benefică pentru societate. Puţini dintre noi ştiu că între secolele XVIII şi XIX un european din 200 murea de variolă. Asta până prin anul 1721 când Lady Mary Montague, soţia uni diplomat britanic care, aflat la Istanbul, a învăţat o tehnică adusă din Asia – China sau India, nu se ştie exact. Tehnica se baza pe inocularea intenţionată sub pielea subiecţilor sănătoşi a erupţiilor celor infectaţi. În Statele Unite tehnica este introdusă cam în aceeaşi perioadă de către Cotton Mahler. Sigur, existau probleme: nu întotdeauna imunitatea era stimulată, putea duce la variolă la un subiect sănătos sau, cel mai important, la noi mutaţii ale virusului. În 1770 Edward Jenner, folosind erupţia formei de variolă de la vaci, reuşeşte imunizarea la oameni. De aici şi numele de vaccin (vacca lat. – vaccin-us), folosit în prezent ca generalizare. Astfel, variola a fost primul virus eradicat 100% de oameni prin vaccinare. Pojarul, rubeola şi oreonul au fost eradicate până la 99% iar tusea convulsivă până la 96%.

Unde nu are dreptate Olivia Steer? Ea ar trebui să înţeleagă, cu atât mai mult cu cât nu are expertiză în domeniu, că este greşit a-şi folosi influenţa generalizând regulile familiei proprii. Din păcate, ceea ce face are un mecanism de contagiune identic cu cel al bolilor.

Ce anume le scapă medicilor? Că a vaccina populaţia nu este de ajuns. Dacă statul vrea să se implice într-o asemenea campanie – şi chiar este foarte indicat!!! nu este de ajuns să spună, de exemplu, că avem un număr de X doze şi hai să vaccinăm copiii, persoanele în vârstă şi mai ştiu eu ce categorii de populaţii cu risc. Asta este atitudinea leneşului, care vrea să scape repede de ceva şi, în acelaşi timp, să pozeze în erou. Nu mai vorbesc de banii aruncaţi. În planificarea vaccinării trebuie cooptate mai multe categorii, în afară de patologi, farmacişti, epidemiologi. Este nevoie şi de sociologi, care să prezinte grupurile şi stratificarea acestora pe dimensiunea geografică (elemente care se regăsesc şi la echipele de campanie electorală, proaspete, a propos), medici veterinari, psihologi, biologi, chimişti, transportatori, ingineri constructori, preoţi, membrii ai administraţiei, specialişti în comunicare.

Esenţa în planificarea vaccinării este nu atât de a acoperi, să spunem un procent de 90% din populaţie ci, mai ales, să identifice şi să vaccineze cu prioritate persoanele cu centralitate ridicată din reţeaua lor socială. Cu alte cuvinte, trebuie vaccinate cu prioritate persoanele cu multe legături sociale sau cele care intră în contact prin natura serviciului cu multe persoane. Dacă ar fi să dau nişte exemple, în Bucureşti aş avea în vedere: lucrătorii de la metrou, în special cei de la staţiile Unirea, Piaţa Victoriei, Eroilor; cei care lucrează la restaurantele din Centrul vechi; şoferii de taxiuri; cei care lucrează în (auto)gări şi aeroporturi; cei care lucrează în super-market-uri şi mall-uri; cei din bănci; cei care lucrează în saloanele de coafor sau frizerii. Lista este deschisă, normal, tocmai pentru că nu am detaliile de care vorbeam. Dacă revenim la copii şi bătrâni, aceştia pot să nu mai fie vaccinaţi mai ales dacă nu mai avem destule doze. Copiii pot fi ţinuţi în case iar persoanele în vârstă pot întelege că se expun la un pericol inutil, dacă există o campanie de comunicare eficientă.

Din păcate, ca în fiecare an, vom avea aceleaşi discuţii sterile. Discuţii în care ne vom certa şi nu vom face nimic…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: